Justina era frumoasa si tanara. Stia ce vrea. Si-a lepadat hainele de doliu, s-a imbracat intr-o rochie alba si a parasit pentru totdeauna casa de la vie. A coborat Dealul Viilor si s-a indreptat spre casa veche din mijlocul Valenilor. Nu a privit nicio clipa inapoi. Va astepta acasa intoarcerea mamei. Vrea sa-i mai spuna o data, in liniste si pe indelete, ca nu e nebuna (...)
Bazat pe 4 pareri(e)