Din istoria României și a locuitorilor ei (I) – Ion Pop Reteganul

Începem astăzi să publicăm, folosind ca surse cărți vechi din arhivele personale, o serie de mini-biografii a unor români prea puțin cunoscuți, dar care, din punctul nostru de vedere au contribuit la dezvoltarea culturală a României moderne.

Ion Pop Reteganul, unul dintre cei mai buni învățători, prozatori și folcloriști pe care i-am avut, s-a născut la 10 iunie 1853 in Reteag, într-o ”căsuță mică de nuiele, acoperită ci paie, precum erau toate casele românilor de pe la noi după revoluția de la 1948. Avea două ferești: una spre miazănoapte și alta spre răsărit. Ferestrele erau cam atât de mari cât o coală de hârtie și aveau fiecare câte patru ochiuri de sticlă”.

Dintre culegerile de folclor tipărite în timpul vieții, menționăm îndeosebi: „Trandafiri și viorele”, „Povești ardelenești”, „Starostele sau datini de la nunțile românilor ardeleni”, „Povestiri din viața țăranilor români”, „Opșaguri cât pilite cât cioplite”, „Buchetul”, „Bocete”, „Pintea Viteazul”, „Zidirea lumii”, „Povești din popor” etc.

De crede că un cuvint oarecare nu e înțeles de mulțimea romînilor explice-l, de crede că nu s-ar putea exprima chiar după cum ni-l exprimă poporul în acel ținut, pună-i semne oricîte și explice această împrejurare, dar nu-l înlocuiască cu altul.

– I. P. Reteganul

I. P. Reteganul punea accentul pe mențiunea creațiilor populare așa cum au fost auzite, evitând alterările nepotrivite.

În „Povești ardelenești”, culese de el, este atâta sănătate morală.

– I. A. Popescu

E drept că romînul nu totdeauna cîntă cu veselie și bucurie, ci mai mult de jale și de dor, că așa-i viața. Și cîntarile lui sînt așa de frumoase, atît de atrăgătoare, încît te oprești în loc. Cînd auzi o horă colo pe Someșul Mare, ori în Banatm ori pe Mureș și pe Târnave, ori pe la Hațeg, ori prin Marmația, când vin fetele de la lucru seara; – cînd o auzi, apoi să fii mort pe jumătate, trebuie să mergi barem pînă la fereastră, – de nu poți ieși în poartă, să vezi: oare îngeri cîntă ori oameni? Dar nu numai fetele cîntă și nu numai pe unele locuri; nu, romînii săteni cîntă toți: bătrîni, bărbați, juni, din munți și din cîmpii.

– I. P. Reteganul

I. P. Reteganul a scris și proză, în care este un bun moralist, în „Minte de muiere și pace” arătându-și aversiunea față de lăcomie. În „Firuța Nuțului” ne arată unde duc căsătoriile bazate pe condiții exterioare dragostei sincere, iar în „Mitru Pascului” la fel, pune probleme importatnte ale căsniciei. Tot probleme etice tratează și în nuvelele „Popa Toma” și „Bietul Istode”.

După ce la Baru Mare a organizat din nou școala, a pus bazele unui fel de colț viu:

Mă mai ocupam și cu cultura florilor, ce puteam foarte bine, avînd edificiul școlii noi ferești mari, duble, între care aveam iarna plin de vase cu flori pe care vara le puneam în grădină. Primăvara și vara mă ocupam cu cultivarea grădiniiș făcui și cea mai frumoasă pomărie în acel ținut.

– I. P. Reteganul

Cheltuindu-și propriul salariu, a pus pe picioare școala din Bouțari și a dat strălucire școlii confesionale din Bucium-Sașa din Țara Moților. La fel a facut și la Sîncel.

Știut lucru este că progresul sau regresul unei școale depinde:

  1. de la destoinicia învățătorului
  2. de la regulata sau neregulata frecventare a școlilor

– I. P. Reteganul

Părerea sa era că dacă învățătorul știe să se apropie de elevi, aceștia vor veni cu plăcere la școală.

A colaborat cu publicații precum Contemporanul, Revista ilustrată, Gazeta Transilvaniei, Gutinul iar în 1886 a editat revista Convorbiri Pedagogice.

A ocupat funcția de secretar secund al Asociațiunii pentru Literatura și Cultura poporului român (ASTRA), la Sibiu.

S-a stins din viață în satul natal, în 1905, loc în care la 22 mai 1955, Sfatul popular regional și Academia R.P.R. au inaugurat casa memorială „Ion Pop Reteganul”, care se poate vizita și în zilele noastre.

Surse:

  • „Probleme de muzeografie” – Sfatul popular al regiunii Clujm 1957 – cu citate din I. A. Popescu.
  • Wikipedia.org

Tags: , , , ,

One Response to “Din istoria României și a locuitorilor ei (I) – Ion Pop Reteganul”

  1. Radeciobdeoalasparta says:

    Recomand următorul interviu despre Octavian Paler:
    http://alexdumitriu.blogspot.com/2010/10/in-ultima-vreme-octavian-paler-era.html

Leave a Reply